joi, 11 septembrie 2008

Tandrete


Sa pierzi pe cineva pe care il iubesti este echivalentul unei vietii schimbate pentru totdeauna.Desi cu timpul suferinta atinge punctul terminus si in viata ta cea noua ti se ivesc fel si fel de persoane rana nu se mai inchide niciodata.Tristetea este un labirint,din care cu greu poti sa iesi.
Vietuiesc intre patru pereti colorati,de as fi un cameleon probabil ca as lua starea lor de bine.
Dar nu,ma simt ca un pustnic.Atunci cand te aveam,imi luminai intens viata,erai ca o haina colorata pe care am aruncat-o in noroi.
Uneori ma surprind fugind spre apus cu bratele deschise,crezand ca tu esti acolo in furnalul incis,asemenea unei sperietori
As vrea sa ard in tine!
Visez ca esti langa mine,din nou aici.
Imi spui ca intotdeauna ti a fost dor de mine
In timp ce eu scriu de zor la calculator sau mananc seminte,probabil tu ratacesti prin preajma pe culmiile muntilor sau pe plaja din nori.
In cele din urma ma chemi langa tine,ma simt usurata si incep sa plang pe umarul tau...
....familiar....
Tandrete,in vis...doar!

Niciun comentariu: