Trec toate...

Si timpul trece...
Iar eu ma simt imbibata de amintiri
Uda de lacrimile ce au curs odata
Cu zambetul prins in carlige pe sarma
Cu bratele-fire de curent intinse in tot orasul
Cu picioarele liane
Cu inima...pamant!

Absent

Sunt ochii ce nu vad
Sunt urechi ce nu aud
Sunt buze ce nu vorbesc
Sunt inimii ce nu iubesc

Scurt

Si au ramas atatea ganduri reci
...sub scari de bloc
Sa mi fi spus:"Mai stai!" in loc "Sa pleci!"
M-ai iubit cu nebunia lumii intregi
Au ramas atatea lucruri la mijloc...

Seara lor

Umbla cu pletele apusului de soare de a lungul plajei,urmarindu-si umbra,calcand pe ganduri arse.
Valurile se apropiau stingand caldura pasiilor.
Citeai pe chipul ei confuzitate,nascuta din dorinta de libertate.
Nu stia incotro,desi stia destinatia;nu stia unde ar trebui sa se opreasca,desi cunostea limitele.
Versurile unei melodii vechi se strecurau pe langa ea,iar ea gandi:"Dansul acesta il voi acorda doar lui!Ritmul ne va conduce spre fericire,spre libertatea.E melodia noastra!"
Fugea,iar rochia alba ii se ridica pe coapse,parea nerabdatoare....se opri in bratele lui.
El o ridica,o saruta pe frunte si o invita la dans.

Ciudat

Nopti fara minte
Dimineti fara auz
Zile fara rugaminte
Clipe fara vaz
Ceai amar din dulceata zilelor de mai
Pasari ciripind a singuratate
Floarea campului albastru
Stand,gandind,ajung departe
Atunci cand voi intoarce capul sa ma privesti plangand
Si sa mi strigi:"Mai stai!"

Sa iubesc...

Sa iubesc cerul mai mult ca pamantul
Sa iubesc iarba mai mult ca stelele
Sa iubesc ploaia mai mult ca vantul
Sa iubesc florile mai mult ca pasarile
Sa iubesc trecutul mai mult ca prezentul
Sa iubesc tristetea mai mult ca bucuriile
Dar niciodata nimic mai mult ca Tine!

Cosmar?

Ma trezisem brusc putin dupa miezul noptii din cauza unor zgomote ciudate.
M am ridicat din pat si am deschis usa,am pasit in gradina invaluita de racoarea noptii.
Cineva sapa agitat in gradina de alaturi,credeam ca sunt in plin cosmar.
As fi vrut sa stiu pentru cine sapa groapa aceea,de ce;dar imi era frica sa ma apropi.
Deja ma simteam suflet si ma intristam la vederea acelei imagini.
Pentru o clipa am crezut ca eu voi fi cea ingropata;dar e prea devreme si plus de aceasta eu sunt aici de partea cealalta a gardului.
Urasc aceasta efemeritate a vietii...
Oare groparul nu mi ingroapa visele,persoanele dragi,astfel lasandu ma in abis?
Voi privi neputincioasa la inmormantarea viselor mele,iar dimineata cand va rasari soarele le voi dezgropa.
La noapte voi visa din nou...

Pisica

Am inchis usa si m am asezat in pat,ma gandeam la aceea pisica neagra care imi taiase calea in dimineata aceea.
Si nu era orice pisica,avea ceva uman;pentru o clipa simtisem ca ma privea bunica.
Lasasem fereastra deschisa,vantul adia usor si ma gandeam la aceea zi.
Nu se intamplase nimic spectaculos!
Dar,totusi inainte sa fuga,pisica imi facuse din ochi.
Si cand ma gandesc ca este nevoie doar de lucruri banale pentru ati aminti de o persoana,in aparenta fara nici o legatura,ma ingrozesc.
La birou,prin maldare de hartii si dosare,pungi de plastic si creioane am gasit un bat de la inghetata datat.
Aproape ca uitasem de aceea zi,imi doream sa mi o amintesc,sa i revad din nou chipul macar in minte si nu am reusit.
Amintirea era acolo,dar era nevoie de un lucru,de un cuvant,de o cifra pentru a fi gasita.
M am ridicat si am inchis fereastra,avea sa fie o furtuna.
Am simtit coada pisicii in jurul piciorului meu si am tresarit,nu era nimic.
Noaptea fiecare om este vizitat de trecut,de viitor,de oamenii ce au existat sau vor exista;dar niciodata de prezent,de oamenii existenti
Nu as suporta sa fiu uitata...

Numai...

Numai din bratele tale pot privi soarele printre nori
Numai zambindu mi pot zambi
Numai tinandu ma de mana imi risipesti teama
Numai privindu ma in ochi imi dai puterea de a lupta
Numai alintandu ma ma faci sa rad ca un copil
Numai mangaindu-ma ma linistesti
Numai sarutandu mi buzele ma trezesti la viata
...ma readuci pe piedestaluri sufletesti!

Dezechilibru

Ma tulbura acest dezechilibru interior,dintre rational si emotional
As dori sa fie macar o catena cu legaturi simple
Sa am puterea de a le combina,de a jongla cu informatii
Sa ma pot rupe de suflet
Sa fiu doar ratiune!
Daca nici gandurile nu pot fi ale mele
....atunci ce?

Sunt unele...

Sunt unele lucruri ce stralucesc doar sub privirea ta
Sunt unele locuri care prind viata odata cu trecerea ta
Sunt unele activitati ce devin interesante doar cu participarea ta
Sunt unele trairi ce exista doar in prezenta ta
Sunt unele visuri ce se nasc datorita tie
Si de aceea te voi iubi o viata intreaga,nu doar o existenta!

Nebunie

Imi place sa ti privesc chipul descompus de placere,de uimire
Ochii tai imi cauta privirea,incearca sa mi dezbrace nuditatea pentru a mi gasi sufletul.
Oricum e al tau...
Gura ta vrea sa ma sfasie,se infrupta din trupul meu;
Esti singura persoana ce mi stie anatomia trupului,cat si a sufletului
Mirosul pielii mele te inebuneste,ma doresti mai mult
Parul meu cret ravasit peste trupul tau te face salbatic
Mainile tale imi mangaie trupul,imi framanta sani infloriti,posteriorul apetisant.
Ma zgarii,ma musti de parca ai vrea sa scrii iubirea pe trup
Apoi ne contopim in gemete si unduiri
Puritatea mea te atrage,te inebuneste,iti opreste respiratia
Buzele tale sunt reci,trupul atat de fierbinte
Fiecare parte a corpului tau,in frunte cu sufletul tau e plina de egoism,de lipsa de masura in ceea ce ma priveste
Si mi soptesti:"Te vreaauu...te vreaauu in totalitate!"

Sentimente

Sunt unele sentimente cu care te intalnesti doar dimineata,doar iarna sau doar o data in viata.
Uneori ma trezesc din somn din cauza unui ras grotesc,sau unui planset in hohote fara sa stiu defapt ca e al meu,ca mi apartine.
Imi doresc sa adorm pe pieptul tau,sa ma linistesti,sa nu lasi nimic rau sa ma afecteze,sa mi alungi cosmarurile;iar dimineata sa ma trezesti cu un sarut.
Zambesc.
Iarna simt acel sentiment de singuratate,probabil pentru ca m am nascut in acest anotimp.
Am simtit singuratatea din burta mamei pentru ca stiam ca acolo nu ma asteapta nimeni.
Oare cine a vrut sa ma nasc?
Si acum o simt,mai ales iarna;desi sunt inconjurata de geci groase,caciulii si fulare,manusii crosetate.
Intr-un sfarsit de vara am cunoscut un sentiment maret,ce nu credeam ca l pot simti...Iubirea.
Si am suferit
Incomparabile,complementare aceste sentimente,strarnesc rasete,lacrimi,tipete.
Iubesc:sa tip,sa plang,sa rad...?
Imbratisez soarele in cerul meu violet,presarat cu nori pufosi

Nu e timp!

Afara era o caldura teribila,dar chiar si asa m am aventurat in desertul metropolitan dorind sa te intalnesc.
M am strecurat pe langa trupuri aproape topite,diluate,unele in putrefactie.
Voiam sa ma sprijin de o bara metalica si ce crezi mi am strecurat bratul prin abdomenul unui tanar.
Si cand ma gandesc cati bani a investit in sala,si acum e gaurit de caldura.
Simteam ca purtam soarele pe cap,iar razele lui ma legau de pamantul uscat.
Dar in sfarsit am ajuns la destinatie,ma astepta pe canapea,pe jumatate dezbracat,probabil abia iesise din dus.
Mi a oferit un pahar de apa rece si o pastila pentru a mi reveni din socul de afara.Ce furnal!
Credeam ca ma voi simti mai bine atunci cand il voi vedea,dar ma simteam si mai slabita;de parca tovarasii mei de drum s-au hranit din mine,de parca imi smulsesera bucuria de a l revedea
M a luat in brate si m a asezat pe pat,a inceput sa ma mangaie,sa mi framante trupul,sa ma sarute.
Aproape ca atipisem langa el,nu l mai simteam ca trup,ci ca suflet.
De ne am fi contopit sufletele...
Un zgomot ne a perturbat linistea,nu mai e timp,trebuie sa plec..ma grabesc!

Suflet Ratacitor

Si azi,tot aici ma aflu,pe un scaun vechi in fata unei mese care abia se mai tine.
Imi asez coatele pe ea,si mi sprijin capul in palme;cred ca o sa se rupa de greutatea gandurilor mele.
E plin de praf in jurul meu,parca e cenusa celor care m au parasit:viii sau morti.
M-as ridica sa deschid fereastra,nu e pic de aer aici;dar ceva ma impiedica.
Si mi e dor de unele clipe,ma uit la pereti sunt scorojiti,am dat atatea gauri sa agat tablouri,poze,ca mai apoi sa le spar,sa le arunc.
Pentru ce toate acestea?
Perdeaua cea rosie parca e mai groasa,nici nu pot privi afara,nu ma lasa;oricum numai am ce vedea.
Totul a murit in jurul meu....
Doar idei si ganduri au mai ramas,nici macar sentimente sau picaturi de speranta nu mai sunt.
Dar ce sa fac cu aceste ganduri,cui sa i le las?
As oferi un suflet pentru o mana calda,pentru un zambet sincer,pentru o imbratisare puternica.
Sufletul meu ratacitor,uneori plin de atata dor.Mi e dor de atatea lucruri,de atatea persoane...
Mi e dor de mine,mi e dor de viata,mi e dor de soare!
Deschid larg fereastra si ma intorc la locul meu,privind la nimicul ce mi a mai ramas,e atat de vizibil si asurzitor...
Intotdeauna mi e dor de tine!

Simplu

Sub umbra metalului aburit
Stam noi doi si aprindem un chibrit
Din cand in cand ne jucam cu focul
Si spunem lucruri nelalocul
Putem azi sa suferim
Dar maine,impreuna,ne dorim
Si de m as arde
Amintirile oricum nu mi le as pierde
Le ador...