Imbratisare..

Vreau o imbratisare...
Prinde-ma in bratele tale puternice,
Si strange-ma la piept
Sa ti simt bataile inimii
Sa ti simt parfumul fin
Te rog,nu mi da drumul nicicand
Lasa-ma sa visez
Sa adorm,sa uit
..sa dorm!
Da-mi o sarutare
Pe buzele-mi arse de soare
Sa mi dai o farama de viata
O farama de speranta
Tacere intr-un suflet plin de clipe grele
Ce simti oare?
Nu mi poti da o imbratisare?
Daca nu simti iubire
Nu te mai intoarce iar la mine!

Paradox

Intr-o noapte geroasa,intr-un bloc mizer,intr-o camera parasita parca,in care se afla un pat ingust,care abia se mai tine.Cred ca ar trebui sa i bat niste cuie.
Dar sa revenim...o veioza intr-un colt,cateva haine aruncate pe jos,un pian plin de partituri.
Ma asez pe patul ce scartia greoi,ma ating din intamplare de textura goliciunii ei ce ma face sa tremur.
Am indreptat veioza catre acel trup si observ stupefiata ca e fiica mea,ma simt scarbita.Dar trebuie sa framant rotunjimea acelor forme tinere,sanii ce sunt inca in dezvoltare,soldurile dure,coapsele si posteriorul atat de incordate.
Mi-as dori sa o mangai,sa o fac sa vibreze sub mana mea.Privindu-i trupul in penumbra ma face sa ma simt amantul ei;dar sunt doar mama ei...un barbat impotent.
Dar poate dimineata va pata cearseaful cu menstruatia ei si ma voi trezi din acest cosmar,sunt un barbat viril!
...ea este sotia mea,iar eu sotul ei!
Ma dezgusta mladierea trupului sau ce nu pare atat de firav ca atunci cand poarta haine care cad de pe ea.As fi vrut sa o acopar cu trupul meu,sa o sarut,sa-i simt perisiori fini,aureola sanului iesind ca o floare,sa-i frang coapsele,sa ma scurg in ea,iar ea sa ma pastreze pentru totdeauna.
Sa-i iau trupul si sufletul...
Dar eram doar eu...si trupul meu!
Sufletul se pierdea usor prin pereti gauriti,prin geamurile sparte!
Imi era frig,dar nu simteam....

Variatiunii Engimatice

Acum 2 zile in urma am fost la Teatrul Nottara cu o persoana speciala la piesa "Variatiunii Enigmatice" jucata de Alexandru Repan si Mircea Diaconu.Sincera sa fiu nu ma asteptam la prea multe,mai ales ca piesa era jucata doar de doi actori...iar eu ma plictisesc destul de repede. Dar a fost extraordinar,genial chiar! Sunt profund marcata de piesa,va sfatuiesc daca aveti ocazia sa o vizionati! Alexandru Repan,un scriitor laureat al premiului Nobel şi retras acum pe o insulă pustie din cauza viziunii sale asupra iubirii,este un personaj controversat din cauza contrariilor din fiinta sa. Mircea Diaconu,tipul umilului in aparenta,dar in esenta tipul omului puternic pentru ca reuseste sa conserve o iubire adevarata,desi nu este unul din protagonisiti. Este subestimat de la bun inceput:
Nu ţi'e greu să trăieşti aici, singur? Nu mă plictisesc niciodată în compania mea. Şi nu e greu să trăieşti cu un geniu? E mai uşor decât cu un imbecil..
Cei doi au viziunii diferite,chiar opuse asupra existentei,cat si a iubirii:scriitorul le"ia trupul si le lasa sufletul",dar in final acesta ii rescunoaste valoarea morala a "intrusului".
Cei doi iubesc aceiasi femeie,desi moarta exista in viata celor doi printr-o corespondenta misertioasa.
Monotonia este distrusa de spargerea unui pahar,de impusacaturi,de tipete,de nebuneala.
Finalul este absolut genial:"Sa stii ca am sa ti scriu!"
Cu siguranta va intrebati ce este cu aceasta replica si de ce afirm ca este geniala...?!
....dar nu o sa va spun!
Doar noapte buna!

La Muzeul de Arta

La jumatatea saptamanii trecute am fost la Muzeul de Arta,galeria moderna.Am alergat intens,de parca tablourile aveau picioare,era o senzatie placuta cand priveai fiecare tablou si incercai sa patrunzi in esenta lui.Le-am privit singura,din cauza rapiditatii mele.
Imi plac peisajele,le gasesc foarte interesante;sunt uimita de precizia formelor,umbrelor,culorilor.
Din pacate nu am retinut exact nume de pictori,nici de opere;dar m-au impresionat 3 tablouri:"Strada in ploaie","Pe camp","In padure".
"In padure" m-am simtit cel mai bine,imi vedeam umbra in lacul cristalin alaturi de truchiurile copaciilor,m-as fi asezat pe frunzele cazute si as fi dormit....obosisem!
Dar era o oboseala placuta,benefica psihicului!M-am asezat pe o banca si am calcat pe iarba de "Pe camp" ce chicotea sub talipile mele,apoi m-am racorit pe "Strada in ploaie" cu non culori,cu pete de pura ploaie.
M-am hotarat imi iau pensule,acuarele,panza,sevalet,un halat si o boneta si o sa te inchid pe veci intr-un tablou pe un perete negru al camerei mele.

Ganduri

Imi plac oamenii care gandesc
Imi place sa -mi simt creierul imbibat in atatea ganduri,facand silogisme si rationamente
Analizand totul pana la cel mai mic detaliu
Acum au zburat odata cu frunzele si eu am ramas atat de trista
Si eu am fost aruncata pe pamant
Am crescut,am cazut,am plans,m-am ridicat,am racnit
...dar uneori mi a fost dat sa fiu si feiricita!
Zile la rand n-am gandit,
Nici la tine,nici la rochia verde din vitrina,nici la extemporalul de la mate,nici macar la mine
Am simtit cutite grele,cuie de 22,explozibil in capul meu
O senzatie de nebunie crunta,
Cand eram mai mica imi aminteam toate detalile,chiar si unele inexistente
Gandesc...
Pentru o clipa,mi am amintit ca am pictat sute de pietre din curte,din strada
Si apoi a plouat,
...s-au sters!
A plouat peste gandurile mele,
...si le-a stins!

Oboseala

El munceste 10 ore pe zi,il duce seful lui acasa;astfel scuteste bani de transport.Bate cu fermitate in usa care abia se mai tine,probabil din cauza meseriei pe care o presteaza chiar din burta mamei sale.
Spune:"sarutmana!",isi ia prosopul si se duce la baie.Dupa ce iese se cufunda in valurile negre ce se misca pe un fundal alb,uneori ingalbenit de atatea ganduri;uneori imi mai sare in ochi cate o pata de culoare.
Oricum nu o sa vorbeasca ore in sir,probabil e obosit,sau prea concentrat sa vasleasca pe valurile negre....asa e mereu.
Atunci cand sunt obosita,trancanesc si mai mult ca de obicei,pentru a produce si celui de langa mien aceiasi stare.
Doar atunci cand esti obosit simti ca traiesti,iti simti oasele,muschii incordanu-se,parul zbarlindu-se.
Doar atunci auzi muzica de la mp3 vecinului de bara,
Doar atunci te impiedici si cazi in nas pentru ca din oboseala ai uitat sa ti legi sireturile buclucase de la adidasi.
Iar bluza s-a lungit atat de tare incat o calci in picioare,ma simt bagata intr-un sac
As incerca sa l fac sa vorbeasca,dar cine sunt eu...?
Poate doar o obosita la fel ca el
As fi dezvoltat mai mult pe aceasta tema,dar sunt obosita.
Ma duc la masa si apoi ma bag in pat sa dorm
Maine am o zi grea,dar voi trancani ca de obicei...
Somn usor