vineri, 25 aprilie 2008

Sa vin,sa plec?

Totul parea atat de real
Nu visam
Doar imi inchipuiam
imaginile se derulau cu o viteza hiperbolica
Mai presus de fiinta mea
...un vis sau altceva?
Mi-ar fi placut sa fi visat
Sa vad totul ca pe un film al vietii mele
Sau ca pe un covoras tesut cu gandurile mele
Infatisand realitatea,dar ma bucur chiar si asa
Oh,de ce nu te pot uita!
Poate daca voi arunca tot ce e al tau
Si voi calca peste amintirile trecutului
Voi invinge suferinta
Sufar,deci iubesc....traiesc!
Am tresarit cand ti am avzut chipul atat de aproape de al meu
As fi vrut sa te sarut fugar
In luminile de promisiuni ca voi fi aici pentru tine
Dar nu uita ca poate va fi prea tarziu...ca sa mai viu
Te aud strigand alt nume
De ce sa ma intorc cand tie iti e bine fara mine
Cand tu o iubesti pe ea
Te vreau fericit,chiar de nu esti in viata mea
Te rog un singur lucru:"NU MA UITA!"
Sau poate asta ar fi mai bine
N-ar fi trebuit sa vin;sa plec?sa vin?sa mai raman?
Nici nu stiu ce va mai fi ce,cum cand?dar cer e ca...
...voi ramane mereu cu aceeiasi culoare de spernata iubind la nesfarsit

Chiar de ...

Atunci cand lasi ceva frumos in urma ta
AI certitudinea ca nu usor il vei uita
Tu nu ma vei uita nicicand
Asa cum Beethoven a compus in continuare
Desi nu mai auzea
Asa cum Stevi Wonder a cantat
Desi nu vedea
Si cum Toulousse-Lautrec a pictat
Si a fost amantul perfect,
Piciorul bolnav neffindu-i impediment
Tot asa tu vei trei cu mine in gand
Pentru ca m-am ancorat adanc in inima ta
Chiar daca eu nu voi mai fi
Vei trai din nou acele amintiri
Ti-am daruit atata dragoste cat pentru o viata
Chiar daca fizic nu voi mai fi langa tine
Voi face parte,in continuare,din viata ta
Chiar de vei merge pe drumuri noi,incrucisate
Chiar de vei strange in brate pe altcineva
Chiar de vei saruta buzele alteia
Chiar de te vei juca in parul necunoscut mie
Chiar de vei face dragoste cu alte femei
Chiar de vei suna pe altcineva
Pe mine sigur nu ma vei uita
Si asta pentru ca sufletul meu iti apartine

N-ai sa mai vii

Azi am doar amintiri,aproape nimic din ce am avut
Imi sunt atat de prezente
Clipe minunate
Dar ce pacat ca sunt doar niste amintiri
Amintiri atat de prezente
Acum in singuratatea vietii mele
Se intampla sa cred ca sunt cea mai mare fericire a vietii mele
I-am simtit,din nou,bratele firave in jurul trupului meu rece
Un gand imi vine in minte
Ce clipe,nota zece!
Imi amintesc de acel zambet strengar
Privirea tulbure in mii de ganduri,valuri de ganduri....fericire
Clipa despartirii o vad ca pe o continuare a acelui univers al nostru
Pe care amandoi l-am parasit
Imi doresc sa fi intarziat in acele clipe
Sa nu le fi transformat atat de repede in amintiri pierdute
Pentru ca acum plang,regretand graba
O clipa din viata conteaza enorm;trebuie traita
Pentru ca ne intalnim o singura data in viata cu ea
E ceva unic;insirat,ca niste margele,pe o subtire ata
Ai grija nu te grabi,ai doar o singura viata
Ata se poate rupe,
...iar tu n-ai sa mai vii

Vesnicie

Stiu ca nu crezi sau poate ca nu vrei
Ca lumina iubirii ti se pare prea puternica
Iar starlucirea ochilor mei te eclipseaza
Zambetul meu te face fericit
Iar parul meu cret provoaca furtuni in sufletul tau
Sarutul meu te face sa zbori
Imbratisarea mea te face sa te simti ocrotit
Iar strangerea de mana te face sa simti ca esti pe maini bune
Dar tu vrei sa uiti tot ceea ce simtim amandoi
Nu ai sa poti,eu voi fi frezenta mereu
Prezenta in sufletul tau
Am intrat cu frica pe poarta deschisa a inimii
Si am sa fiu acolo pentru vesnicie
Sti ca nu cred in ea
Dar voi fi acolo atata timp cat voi trai

Pe aleea moarta...

Pasesc cu pasi repezi in intunericul noptii pe aleea moarta,
Ce mult mi-as dori sa te mai vad...macar o data
Mergand pe alee parca la nesfarsit alaturi de amintiri
Oh,cat am suferit!
Privesc la cer,e atat de intunecat
Nici o stea nu l-a patat
Mi se face frig si cu greu mai pot merge
Ma opresc in loc pentru a-mi revni
Incerc sa refac amintirii mii si mii
Incerc sa dau timpul inapoi
Sa fim iar noi doi,pe aleea moarta in intunericul noptii
Dar nu reusesc decat sa invii sclipiri adanci in ochii mei
Ce se dilata si cad usor peste obraz
E atata nostalgie!
Nostalgie a noptii...vie
Dar pasesc din nou
Incerc sa-mi ascund sclipiriile adanci intr-o raza de lumina
Dar de suferinta plina
Nu mai pot spera,e doar o viata...
...nu e aievea!
Traiesc in nestire cum cred ca-mi va fi mai bine!

Intrebari...

Imi pun atatea intrebari aparent banale
Ma chinuie in somn printr-o ordine aparent haotica
Ce este iubirea?
As putea raspunde-un sentiment.
Dar oare exista?
Eu nu prea cred.
Si zeci de intrebari deriva,astept raspuns...
Dar ce pot spune,
Cand pentru mine soarele demult a apus

Chip halucinant

Stau aici,intr-un loc aparent banal
Si-mi amintesc atatea lucruri
Atatea clipe de delir
Incerc sa le traiesc din nou
Reactualinzandu-le...
Le as pune pe hartii colorate pe panou
Dar de ce sa traiesc din amintiri?
Poate pentru ca inca tin la tine
Pentru ca inima mea e inca la tine
Pentru ca m-ai schimbat total
As vrea sa uit ,sa nu-mi pese
Dar ma privesc in oglinda...e trist!
Vad doar un chip halucinant
E atat de schimbat!

joi, 24 aprilie 2008

Detergent si Decoloranti

Cand imi amintesc de noi doi
Alerg desculta pe iarba de nori
Privesc cerul presarat cu mii de floricele colorate
Ascult zbor de pasarele
Ma simt atat de ocrotita
Ma inveselesc cu tot ce e a lor
Cantecele sunt sopatele tale
Zborul pasarilor e mangaierea ta
Iar floricele ce cad sunt sarutarea ta...ce ciudat!
Acum vad sclipiri argintii din ochii cum cad
Ce bizar,ceva e anormal?
Plang pentru ca nu esti langa mine
Nimeni nu te poate inlocuii
Imi lipseste mangaierea ta,sarutarea ta si tot ce-ti apartine tie
As vrea sa te intorci,dar nu pentru totdeauna
Ci doar pentru a-mi inapoia inima si apoi sa pleci
Am cumparat de la magazinul din fata casei:Detergent si Decoloranti
Pentru a o spala bine de amintiri,de momente atat de...dulci
Pentru a uita definitiv de tot ce ne a legat candva
Pentru a uita de noi doi...

Nimicuri

Ai sti oare ce mi-as dori de la tine?
Alti ar spune nimicuri,dar nu...
Pentru mine e fericire
Nu vreau nimicuri,ci iubire
Dar daca tu o consideri la fel ca toti ceilalti...nimicuri
Mi-as dori sa-mi daruiesti astfel de nimicuri
O poti darui pentru vesnicie....iubire?

Balonase de sapun

Acum cand sunt singura si atat de trista
Tu imi apari in minte,in balonase de sapun
Si imi readuci zambetul pe buze
Dar balonasele de sparg...
Devin tot mai trista
As fugi la tine,dragul meu
Sa-ti vorbesc,tu sa ma asculti,sa ma intelegi
Sa dam viata balonaselor de sapun...
Ai vrea iubite?

Ce e...?

As putea spune ca nu cred in iubire
Defapt o spun intotdeauna si atat de usor
Oare ma mint singura?
Sau poate nu mai eu vad realitatea?
Paradaoxal eu te iubesc pe tine
Ce e iubire sau amagire?...iubire?
Ce e defapt "iubire?
....Simpla amagire

M-am luptat cu...

M-am luptat cu zapada,cu toata raceala,gheata ei
Si am invins istovita,dar atat de fericita
M-am luptat cu amintiri,cu toata frumusetea lor trecuta
Si am fost invinsa istovita si prea nefericita....

Pacat IUBITE...

Traiesc intr-un haos continuu...de ganduri,amintiri,ce suferinta!
Simt cu traiesc din nou acele clipe,dar de data aceasta singura
Un fior rece ma cuprinde,dispre,te vreau al meu
Sa nu ma mai minti mereu...
Ma doare tot trupul,sunt ametita,ma sprijin de pereti
Dar totusi...cad si ma lovesc;si nu e nimeni sa ma ajute
Te strig pe tine,dar nu ma auzi si lacrimile siroiesc involburate
Imi amintesc de acele vorbe,dulci momente
Oare tu iti mai amintesti,iubite?
Cand iti marturiseam ca mi-e frica ca am sa cad si am sa ma lovesc
Iar tu nu vei fi lanaga mine sa ma ridici...ma va durea ingrozitor
Dar tu ma linisteai spunand ca nu voi pati nimic pentru ca esti cu mine
Dar tu ce-ai facut?...nimic,nimic
...poate doar asta reprezint pentru tine un nimic
Pacat,iubite.....atat si doar nimic!

duminică, 20 aprilie 2008

Nopti naluci

Beau sperante pentru a trai,ma hranesc cu amintiri pentru a ma inveseli,fumez clipele trecute pentru a simti din nou iubire,ma spal cu lacrimi de tristete pentru a-mi veni apoi in fire,ma imbrac cu vorbe dulci trecute...haine vechi,ma epilez pe inima de intregi suferinte,cumpar fericire la punga-suta de gram,vand apartamnetul pentru ca nu te mai pot intretine;degeaba folosesc iubire,ma dau cu parfumul ce-ti apartine,incerc sa trec peste suferinta,singurul lucru care mi-a ramas e dar credinta,te dau afara cu buldozerul,te-ai ingrasat atat de tare incat inima ma doare...
Voi vinde tot,doar sa dispari din viata mea,din amintiri si din atatea vorbe dulci.Nu te mai intoarce...in nopti naluci!

Taramul Somnului

Daca viata ar fi un somn indelungat
Nu m-as trezi nicicand
Pentru a fi mereu cu tine
Iubirea mi-ar fi un taram de neuitat
Am avut un vis ciudat...
Iubite de ce ai plecat?
As vrea sa dorm pentru a te vedea mereu
Cand sunt trista,am nevoie doar sa te aud
Pentru a reusi sa zambesc
Un univers...un zambet...chiar te iubesc?
Un zambet ce a incetat odata cu plecarea ta
As vrea sa te revad,dragul meu
Macar pe taramul unde te poarta somnul tau

Vis sau Realitate?

Am rupt o bucata de cer
Si mi-am amintit de tine
Am gustat din albul iernii
Si am pasit pragul unui nou anotimp
Cu noi miresme ale timpului dorit
E primvara...
M-am invartit in cercuri mii si mii
Cautand copilaria in linii albe
Dar am cazut ametita pe covorul de flori
Ce imi soptesc ale tale vorbe
Si gandurile-mi citesc
M-am strecurat prin fire de timp
Si mi-am amintit cum e sa retraiesti clipele deja uitate
Cum e sa poti zambi,respira,iubi...
O voce dulce m-a ridicat de la pamant
Erai tu,iubite....
Te-am asteptat atat de mult
M-ai invatat ca orice cadere te ridica,te inalta spre cer,spre vise si sperante
Oare nu ma minti?
Iubite e vis sau realitate?

Fara tine

Fara tine as fi lacrima inghetata
Soarele n-ar mai rasari
Nici nopatea nu ma va incanta
Deoarece luna va disparea
As fi un suflet ratacitor
...de atata dor
Fara tine as fi un avion de hartie
Ce la primul zbor s-ar invarti in nestire
Dar de sentimente plin
Cazand intr-un dureros delir.
Cui sa-i arat iubirea mea?
Cand sunt fara tine
Sunt goala de tot ce e al tau
Fara tine nu as fi stiut sa-mi amintesc clipele de fericire
Eram o apa linistita cand eram a ta
...formata din mii de particule ce-ti apartineau
Fara tine as fi uitat sa sper
Si as fi invatat doar sa ma resemnez
Ca sunt doar un suflet trecator
Ce ranile tare il dor
Fara tine nu as fi stiut niciodata ce este dragostea adevarata,neconditionata
Acum fara tine nu mai exist
Am sufeltul atat de trist

Tovaras al adolescentei mele

O incurisune cu tramvaiul intr-un timp atat de modern,dar totusi atat de tern.Privesc pe geam,afara totul este gri;rar pete roz zaresc...doar poate in zambete de copii.Ma gandesc ca din pricina acestui geam murdar nu pot vedea clar tot ce-i afar'.O atmosfera antica redata prin zgomotul monoton al tramvaiului,incerc sa descopar ce se ascunde in spatele acestuia;oare vreun tipat de ajutor?Dar stau aici,in spate uitandu-ma afar' si zeci de piacturi zaresc banal.Ploua?
Privesc in oglinda geamului murdar,sunt doar lacrimile mele ce vor sa se ascunda intr-u mod hilar prin miile de pete cenusii,se vor vii.
Dar cazand usor,se sparg de bara de metal si se preling in aval si zgomotul monoton inving,transformandu-l intr-un tipat disperat de durere.Mii de ganduri imi apar in mii de culori,nu vreau sa cobor...mai e timp!De ce sa fiu singura in cenusiu si linistea de afar'?cand pot fi aici in mii de culori si in tipete lungi ce-mi dau atatia fiorii.
Stau aici in vesnicul tramvai,tovaras al adolescentei mele,alaturi de un chip ce nu-l recunosc,ce nu ma aude cand ii vorbesc si la orice pas imi zice ca gresesc.
Incerc sa-mi alin durerea uitandu-ma afar',dar nimic nu ma bucura si incep sa vorbesc iar;dar nu ma aude sau poate ca nu vrea sa ma asculte.Nu pot sa-mi imaginez ca acest chip e atat de indiferent,nestiind cat ma doare cand el nu e atent.
Cobor abatuta,calc stangaci pe norul de beton,incerc sa-mi ascund atatea ganduri intr-un con de luminii aprinse.Ma despart rece apucand pe drumuri diferite si nu privesc in urma.Si totusi incerc sa mai vad o data chipul acela ce nu mai era ca inainte.
Il vad trecand,privindu-ma inca o data...ce trist!
Se tot departeaza de mine cand am atat nevoie sa-l privesc,sa-i vorbesc sa-l fac sa am inteleaga cat de mult il iubesc.
Dar nu vrea,ma respinge cu iubirea mea,cu tot.

Copila...

Un gand,doua...deja ma incurc in numaratoare.Sunt atatea ganduri,amintiri hoinare intr-un suflet aparent linstit ravasesc starea de spirit,precum vantul turbat parul roscat.La fel ca si vantul,timpul lasa in urma doar amintirii,icoane ale timpului pierdut.Atatea amintiri,ganduri,o mie de ani parca as fi trait,dar sunt doar o copila in trecere pe acest batran pamant.

Asteapta-ma

Un copil plapand,trece usor pe aleea moarta,usoare vorbe inganand.Imi aminteste de ceva,de al tau chip..il vad aievea.Grabesc pasul adancind,de mine nu-si amintind.Alerg dupa acel chip in zare,e atata suferinta,cand il vad la departare si imi blestem existenta de fiinta vie.Asteapta-ma,nu pleca grabit,atat timp am asteptat sa te revad pe tine,al meu iubit.Dar nu la departare ci aici apropae sa mi saruti ale mele buze.Incet,incet...sufletul meu moare.

Fulg de nea

Cu fiecare fulg de nea,simt mangaierea ta.Mi-e atat de greu sa te stiu langa alta,atat de greu.Numar miile de lacrimi ce cad pe obraz,ingheata la fel ca inima mea,ingheata ca nu o vrei,o respingi cu tot ce e al ei.De ce ma lasi sa inghet,cand te iubesc atat de mult.As vrea sa te pot ierta.Mi-e greu,atat de greu;dar te vreau inapoi,sa fim din nou noi doi.

Mereu te voi iubi

Trec usor pe strada,nici nu vad ce e in jurul meu...ce banal!Privesc in oglinda apei,vad un chip intristat,ploua...ploua neincetat.Sunt lacrimi ce se rostogolesc pe obraz spargadu-se pe suprafata apei...o nelinistesc,asa cum mi-ai facut tu cand ai aparut in viata mea.As vrea sa nu mai curga lacrimi,sa te pot uita....ca altfel voi muri din pricina ta.Poate si tu vei plange cand ea te va parasi,dar nu-ti doresc asta....mereu te voi iubi.

Ad-Hoc

Doua suflete ce depind unu de altu sprijinindu-se reciproc in suferinta lor ad-hoc.Amandoi sufera in noapte din singuratate si amintiri uitate.Amandoi se trezesc plangand in miez de noapte din cauza persoanei iubite....atatea clipe uitate.Amandoua supravietuiesc cu aerul greu apasator de al lor dor in care incearca rand pe rand toate amintirile greu de uitat.

Fiu al eternei ghetii

In obscurul camerei,se simte dezamagire,suflu de inghet asupra unei eterne vietii.Incerc sa inghet tot ce-i injur pentru a nu suferi atat de dur.In camera e un firg naprasnic pe care cu timpul nici nu-l simt...ma hranesc cu nimic,nimic din tot ce am avut,nimic...doar atat nimic.As vrea sa apari din nou sa ma dezgheti....fiu al eternei ghetii

Nu o sa mai vin

Un lac linistit,cristalin,in care se olgindeste un chip strain,plin de suferinta...E atat de trist si disperat,incat cu fiecare lacrima in apa s-a transformat.Acum e atat de linstit,in lumea apei pure,doar o piatra aruncata in nestire il tulbura...ca pe o minune.Revine la starea initiala,trista si involburata cu amintirii din viata-i colorata.Se ridica usor,lacrimile sterg...zaresc mana ce a aruncat piatra,mi-a tulburat viata.Cu un zambet ironic arunca rand pe rand pietre paraca la nesfarsit;il privesc cu dezamagire si tristete in privire.Ma ridic si plec lasandu-l acolo ca pe un copil inconstient aruncand cu pietre in lacul cristalin,dar nu ma mai tulbura desi ma doare ingrozitor,am sa sufar de atat dor...dar nu o sa mai vin.

Literele fug

Aplecata asupra mesei de cristal,scriu randuri inclinate in mod carnal.Doar umbra-mi ma insoteste,dar parca si ea se indeparteaza incet incet.Nu poate disparea,nu ma poate parasi si ea.Literele fug,incerc sa aduc aproape pentru a-mi exprima aceste ganduri necurate.Beau din pahar licoarea uitarii,dar nu ma ajuta;ametesc si in pofida parca imi vin atatea ganduri...nostalgie a vechiurilor timpuri.Fumez secundele cum as fuma iubire,ma droghez cu amintiri pentru a-mi veni in fire,dar nu reusesc;ma tulbura in nestire.Mi-am pierdut mintile,clipele trec iar amintirle intre ele se intrec...

Ma doare...

Imi este greu sa cred..
Ca-n noaptea grea nu te gandesti la mine
Parca nici nu m-ai cunoaste
Am ramas straina pentru tine
Ziua nici nu-mi vorbesti
Incerc sa cred ca poate ma iubesti
Dar cum sa cred ca ma doresti?
E doar un vis...un vis de nebunie
Cum pot sa cred asa o copilarie?!
Dar asa sunt eu o visatoare!
....nepasarea ta ma doare
Tu n-ai nici o vina
N-am nici un drept sa te acuz
Sunt doar o biata frunza moarta in cadere lina
Pe acest pamant atat de ursuz
Dupa o trista despartire
As vrea sa te uit....
Sa uit aceasta iubire interzisa
Dar este trist caci eu te iubesc pe tine
Nu vreau iubirea altcuiva
Vreau sa uit pentru a spera
Oare macar o sansa vom avea?
Sa simt idin nou iubirea ta
Tu esti chiar viata pentru mine
Pacat ca nu te mai pot avea
Sa fi iar langa mine
Tu esti fericirea mea

E atat de tarziu....

In camera intunecata n-ajunge o raza de lumina pentru a-mi reda bucuria.Ma uit la ceas,e atat de tarziu,ce raza de lumina!...cand e noapte.Clipele trec atat de usor,dar paradoxal s-au oprit in loc;as vrea sa am puterea sa le intorc,dar nu pot,nu pot...incepe sa ploua pe coala de hartie.Sunt atatea lacrimi,lacrimi de iubire;incerc sa opresc ploaia cu un zambet,dar mi-e atat de greu.Cum as putea sa zambesc acum cand tie nu-ti mai pasa de mine?Lacrimile-s vii sterg si deseneaza din nou amintirii,traiesc un vis doar tu ma poti aduce la realitate.Ma uita la telefon si iar la ceas...e atat de tarziu,astept sa ma suni din nou.Dar tot astept si tu nu suni ,ai uitat de clipele frumoase,de clipele cu noi doi.Si totusi incerc sa lupt ,astept ,astept...ploaia inceteaza,corpul imi cedeaza usor si cad in patul moale asteptand numai in vis ca tu sa te intorci la mine.Mi-e atat de dor.