Un amestec ciudat

Paradoxal le auzeam respiratia,il simteam pe el deasupra lui sarutand-o patimas.Peretii deveneau tot mai subitiri,foite de sticla.Auzeam si vedeam tot.
Sau asta era doar in mintea mea?
Cine sunt ei oare?
Eu i am creat sau chiar exista?
Un pat lovit insistent de un perete alb ca de spital,apoi au urmat mangaieri indelungi pe covor.
El o ridica,ea isi incolaceste picioarele in jurul mijlocului lui,si se incuie in camera unde am dat o gaura cu mult timp in urma.
O sa i pot privi facand dragoste...ce alinare pentru un trup lipsit de trup.
Nici un sunet,observ cu greu cum ea il dezbraca cu stangacie,apoi el cu pasiune o dezbraca de haine si de inhibitii.
Lasand-o goala in mijlocul camerei,probabil era timorata.
Au urmat zgomotul a doua trupuri armonios impletite,un sir de vorbe neintelese,un ras timid,imediat topit in gemete.
Gafaitul licentios al unei tinere,probabil fara experienta.
La un moment dat gemetele au parut tot mai stinse,probabil tanara simtea aceea amortire,acel extaz al atingerii corpurilor goale,al inlantuiri a doua trupuri care se doresc,ii venea nespus de greu sa respire.
Patul suspina precum un animal ranit sub nesabuitele miscari ale celor doi,miscare la miscare,iubire la iubire.
In aceea camera,locuisem si eu odata,imi amintesc ca era plina de oglinzi.
Probabil isi priveau trupurile ciudat de diferite:diafan si opac contopindu-se.
Dupa o vreme in care pe ea nu o mai auzisem el,probabil, terminase la capatul unui sir de indoite stradanii gemand mai degraba de izbanda decat de placere
Inainte de a adormi am mai putut auzi cum radeau...probabil erau fericiti!
Il privesc cum o imbraca,cum ii aranjeaza fiecare fundita,suvita de par,o saruta si ies din camera
Iar eu deschid fereastra,iau o gura de aer si dorm asteptand
...visare!

Simt nevoia sa...

Simt nevoia sa impartasesc gandurile mele cuiva
Sa le las sa curga ca apa pe corpul meu
Simt nevoia sa mi las capul pe umarul cuiva
Nu pe canapea,nici pe o perna
Simt nevoia sa strang pe cineva in brate
Nu jucaria de plus,nici tigaia incinsa de pe aragaz
Simt nevoia sa plang,iar cineva sa mi stearga nasul
Sa mi adune lacrimile intr un borcan
Si sa mi dea sa beau dimineata pe stomacul gol
Simt nevoia sa stau in bratele cuiva si sa visez
Nu pe cimentul fierbinte,strapunsa de soare
Simt nevoia sa fiu mangaiata
Nu de ploaia,de iarba sau de vant
Simt nevoia sa mi se spuna vorbe dulci
Sa mi se culeaga flori de mai
Nicicand - sa nu te mai duci...

Fericire unde esti?

M-am gandit adanc si des
Ce inseamna fericirea pentru mine?
Nu cred ca am fost vreodata fericita
Nici nu voi fi...
Mereu am vrut ceva,si altceva,si altceva
Cum te poti numi fericit cand nu te multumesti cu ce ai?
Eu nu as numi-o evolutie,ci mai degraba nefericire
Zilele trecute fericirea pentru mine insemna ceva
Azi - nu mai stiu...
Sa fie soare,sa ninga,sa ploua,sa fii tu sau el?
Sa iubesti sau sa respingi?
Sa mori lent sau sa traiesti rapid?
Mi-as face la fiecare 6 ore cate o injectie daca s-ar gasi fericire la farmacie
Sa fii tu fericirea mea?
Si eu tie...?

Schimbi ceva sau nu?

Ma simt tot timpul ca si cum as fi pe moarte,iar uneori astept sa se intample ceva
Ceva care sa ma salveze sau ceva care sa ma ingroape
Mi-e grea durerea...
Nu stiu ce fac oamenii cu banii?!
E absurd ca dorintele,viata lor sa depinda de cifra inscrisa in contul bancar sau de monedele din buzunarul aproape gaurit.
Acum taierea unui copac,punerea unei bombe sau curmarea unei vieti numai au acelasi impact ca in urma cu cateva decenii.
In fiecare zi,sunt taiati mai multi copaci,explodeaza mai multe bombe,sunt mai multi morti decat se nasc iubiri adevarate.
Iubeste si vei simti ca traiesti!

Urlet...

Nu m-as putea lipsi de acel urlet interior,de aceea fiara din mine ce vrea sa ma domine.
Urletul meu e disperat,daca l-ar auzi cineva s-ar speria de moarte.
E o tristete interioara,antica,arzatoare amplificata de o sete de cunoastere,de schimbare.
Dar poate e cel mai viu din mine,e acel ceva care incearca sa se strecoare dincolo de chip,de materie si sa ghiceasca fiecare ascunzis,fiecare gand,fiecare fantezie.
Priveste-ma!
Ce ti par a fi inger sau demon?

Un el si o ea....

Ea,cu parul rosu ca un apus de soare,cu ochii verzi ca smaraldul,impaiejeniti de gene lungi il privea adanc.
Nu-i venea sa creada,era chiar in fata ei...si ce mult ii lipsise.
Lasase prajitura cu ciocolata sa se topeasca,lasase apa rece sa curga in cada,lasase papagalul sa moara de foame,si toate din cauza lui.
El,un tip cu simtul umorului,tandru si carismatic se emotiona sub privirea ei.
Ar fi vrut sa si spuna atatea,dar fiecare se impiedica in ale lor ganduri.Amandoi se amuzau in sinea lor,de atitudinea celuilalt nedadandu-si seama de stangagia proprie,parca ar fi fost la prima intalnire.
Am trecut pe langa ei si mi-am zis:
-Ce cuplu minunat!
Am ramas in mijlocul aleei privindu-i,chiar si din spate exprimau ceea ce trebuia:iubire,fericire
I-am urmarit cu privirea pana la chioscul cu ziare.
II cumparase o harta...
Oare ea nu stia ca nu are nevoie de asta,el isi croise oricum drum ireversibil spre inima ei
Uitand ca se schimbase culoarea semaforului,ramase in bratele lui si ii marturisi:
-A fost cea mai frumoasa zi din viata mea!
Iar el aranjandu-i suvita ce i cadea lin pe chip ii raspunse:
-Eu am stiut asta de cand ne am baut cafeau si mi ai luat batul,dupa ce ai amestecat cu delicatete in ea.Era atat de amara....si tu atat de dulce!

Mi-as dori...

Mi-as dori sa fi o guma de mestecat,sa te simt in gura mea,inundat de saliva
Sa ti simt aroma,si apoi sa te scuip pe asfaltul prafuit
Mi-as dori sa fii apa ce mi curge pe trup,ce mi se prelinge din par pe fata
Mi-as dori sa ma usuc in vantul iubirii,sa te simt al meu
Mi-as dori sa fii aerul pe care il respir,aerul ce mi inunda narile
Mi-as dori sa fii fluturele dupa care alerg de ani de zile
Mi-as dori sa fii ploaia,tunetul si fulgerul ce mi da fiori
Mi-as dori sa fii iarba pe care calc,sa mi gadili talpiile
Mi-as dori sa fii soarele ce mi lumineaza chipul
Mi-as dori sa fii tu,acel eu,pe care il astept de o viata!
Mi-as dori sa nu ma ranesti vreodata,
...sa nu ma minti!