vineri, 3 aprilie 2009

Exterior si Interior


Intotdeauna a existat o problema de decalaj intre lume exterioara si mine.
Aceea lume interioara nu are acelasi ritm ca in exterior.
Imi amintesc de un balon rosu,scapat din mana unui pui de om,cum plutea in aer.
Inaltarea lui pe cer a luat sfarsit in mine decat 3 luni mai tarziu.
Poate as fi linistita daca as fi nebuna,lumea ar avea mai mult sens.
Si astfel parca mi se contureaza un destin de orb ce e convins ca vede,de surd ce e convins ca aude,de un om ce uraste,dar e convins ca iubeste.
Mi se pare lasitate sa crezi in tot ce exista,dar substratul ne poate dezvalui ca suntem in plin cosmar

Un comentariu:

Liviu spunea...

Mișto ideea!! tine-o tot asa!!