sâmbătă, 1 noiembrie 2008

Revedere!


Am avut atatea momente in care oscilam intre pesimism si realism
Treceam de la o stare la alta:de la ras la plans.
Ma tavaleam in pat de durere
Luam calmante cu pumnul
Uneori simteam ca mi pierd mintiile
Eram atat de singura
Si numai din cauza ta!
Nu m-am gandit niciodata
...ca te voi revedea
Deja trecuse atata timp
Habar nu ai ce am simtit in acel moment
Te am asteptat doar cateva minute
Si imi pareau o infinitate
Dar mai era atat de putin
Atat de mult timp te asteptasem
Incat credeam ca nici macar nu existi
Credeam ca esti doar o inchipuire,o himera
Acest gand s-a accentuat prin indiferenta ta,prin raceala ta
A trebuit sa te ating pentru a mi da seama ca nu visez
Am vorbit atata,am aberat,am simtit ca dorm
"Te voi invita ca mireasa!"
Tremuram,nu pentru ca eram langa tine
Oricum nu mai erai cel de odinioara
Nici nu aveai cum,pentru ca si eu m am schimbat
Desi tu spui ca nu...
Era doar din inconstient
Sunt confuza,
Imi esti drag
Desi uneori simt ca te urasc!
Te urasc pentru acele clipe in care m ai lasat singura
Chiar crezi ca meritam?
M-ai tinut de mana din nou..
Iar gestul de la despartire m a facut sa ma intreb atatea
Un sarut...
De ce?Pentru ce?
Din mila?din iubire?din rautate?sau doar de dragul acelor clipe?
Imi va fi dor de tine mereu
Mi as dori sa nu ma uiti NICIODATA
Mi as dori sa fi al meu...mereu
Dar nu poti impune nimic nimanui
Mi as dori o viata simpla,
In care eu voi putea alege libertatea
In care voi fi iubita si voi iubi
In care voi fi mireasa ta
E doar un vis,nu realitate!
Aud ecoul vocii tale:
"As fi vrut sa stau cu tine toata ziua
Sa te tin in brate si sa te sarut!"
Te voi mai vedea oare?

Niciun comentariu: