Locul meu nu este aici,ci in padurea de stejari.
Nu e capabil de iubire cel ce nu s a nascut cu adevarat si sufera in tacere sub o membrana de frunzis.
Pamantul acela ne apartine noua,pana la urma suntem lut slefuit.
Putem trece neobservati,suntem fire de praf ce declansam isterie,alergie si un simplu stranut.
De n ar fi panza aceasta de praf cum am aprecia vechimea,calitatea relatiilor,obiectelor?!
Si stejarii se scutura uneori de praf,de ghinde,de noroc...isi cauta iubirea
