A fost prima ploaie dupa despartire,m-am bucurat de venirea ei crezand ca va sterge gandurile mele cenusii,vorbele pe care mi le ai spus in aceea seara.M-ai ranit ca cel mai mare dusman,mi-ai infipt pe ascuns un pumnal in spate.A curs mult sange,mi-a patat hainele,covorul si intreaga viata.Nu ai avut curajul sa te uiti in ochii mei si sa mi spui ca vorbele frumoase pe care mi le sopteai in momente de tandrete nu mi-au apartinut niciodata.Ai fugit ca un las si nu te vei mai intoarce.Nici ieri,nici azi,nici maine.
Ploaia a reusit doar sa ma ude,sa mi increteasca parul.
Nu voi mai crede nici ploaia,nici soarele,
...uite asa imi trec orele!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu